Atentie la uleiul de masline!

        Uleiul de masline a jucat un rol remarcabil in cultura mediteraneana de peste 2.000 de ani, fiind iubit de gurmanzii din toata lumea. Cu toate acestea, industria are secretele ei.  Cea mai mare parte din mult uzitatul „ulei de masline extravirgin original din Italia” nu e ceea ce pretinde eticheta. Cateodata, acesta nu este extravirgin, cateodata nici italian, iar alteori, nici macar facut din masline.
        Biochimistul ne sfatuieste, sa facem un test ca sa nu ne pacalim cu uleiul de masline. E foarte simplu si poate fi relevant:.. >>>> Intr-o farfurie, pui pe un servetel o lingura de ulei, o lasi o zi... dupa aceea vezi a ce miroase... >>>> si apoi dai foc si atunci constati daca miroase a masline sau a ...GUDROANE! >>>>   
      In Roma antica, consumul de ulei de masline pe cap de locuitor era de 50 de litri pe an, datorita valorii mare a acestuia, oamenii fiind pregatiti atunci sa cheltuiasca aceeasi cantitate de bani care se da astazi pe petrol.
     Romanii luau mult mai in serios problema uleiului de masline fals decat se face astazi. Containerele erau marcate cu greutatea uleiului, numele fermei unde s-au presat maslinele, comerciantul care a transportat uleiul si numele celui care a verificat aceste informatii.

Hai sa vedem ce "E"-uri mancam....

Cele mai periculoase E-uri

Unul dintre cei mai periculoşi aditivi este E 420, sorbitolul. "Este un îndulcitor, hipocaloric, interzis copiilor şi sugarilor. Poate duce la dureri de stomac, la flatulenţă şi la balonare", a explicat dr. Cornelia Stancu. Sorbitolul este folosit pe post de conservant şi este interzis în preparatele pentru copii si sugari din cauză că poate provoca diaree şi pierdere în greutate. În plus, este interzis şi celor cu intoleranţă la fructoză.

Un alt aditiv posibil periculos este E 951 sau aspartamul. Acesta este unul dintre cei mai contestaţi aditivi alimentari, raportându-se de-a lungul timpului efecte adverse precum oboseala, ameţeli, iritabilitate, dureri de cap. Din aceste motive nu se recomandă consumul frecvent şi nici depăşirea dozei zilnice admise de 40 mg/kg corp. "Aspartamul este restricţionat în unele produse de cofetărie, fiind un edulcorant intens şi potenţiator de aromă", a adăugat dr. Cornelia Stancu, şef serviciu în cadrul Direcţiei Sanitar Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor (DSVSA) Iaşi.

E 300, acidul ascorbic, are proprietăţi antioxidante şi este cunoscut sub numele comun de vitamina C. "Nu este permis în alimentele pe bază de cereale pentru copii", a spus Cornelia Stancu. Chiar dacă doza zilnică admisă în industria alimentara este nelimitată, acidul ascorbic are acţiune laxativă. Galbenul Sunset (E 110), galbenul de chinolină (E 104) şi ponceau (E 124) trebuie evitate la copiii de până la 10 ani.